Plecam la Bran!


Spre deosebire de Balcic, a carui istorie romaneasca (prin inglobarea Cadrilaterului la teritoriul Romaniei dupa razboiul balcanic din 1913) si traditie regala (prin stabilirea resedintei de vara a Reginei Maria in anii ’20) erau recente, la Bran, pe masura ce cresteam, eram subjugat de istoria si personalitatea cetatii si a locurilor.
Mai exista o deosebire fata de vacantele petrecute la Balcic. Aici, prezenta mea si a surorii mele, Sanda, era legata si de perioade de sedere nu doar la Colonie, ci si in castel, ca invitati ai domnitei Ileana cu care, asa cum am mai spus, mama era prietena si confidenta.

Suntem in 1937. Ca in fiecare an, dupa ce se scurgeau ultimele zile ale serii de iulie, plecam cu regrete dar si cu planuri mari la Bucuresti pentru doua-trei zile, spre a schimba echipamentul si a lua trenul catre cealalta colonie. Anul acesta, cum prima serie fusese la Balcic, acum urma sa plecam catre Bran.
Impreuna cu mama si sora mea am luat trenul de Brasov. De obicei, de la Brasov continuam cu autobuzul pana in Bran (40 km). Nu si anul acesta. Am descins toti trei la hotelul Coroana, unde am innoptat.
A doua zi, la 11 dimineata, Domnita Ileana a telefonat la receptie si ne-a confirmat ca sotul ei, arhiducele Anton de Habsburg, va sosi sa ne ia cu unul din automobilele sale pana la Bran. Suntem in cafeneaua de la parterul traditionalului si aristocratului hotel si asteptam de aproape doua ore. Intre timp am luat un ceai si prajituri. Privesc la domnii foarte seriosi care lectureaza ziarele dupa ce le iau de pe un suport metalic mobil. Sosit la hotel, foarte comunicativ si natural cu toata lumea intalnita, arhiducele ne-a salutat, recunoscandu-ne. Ne-am incarcat bagajele si intr-un nor de praf, intr-o goana nebuna, asa cum de regula conducea, ne-a transportat la Bran, precizand ca a fost ideea domnitei Ileana sa ne ia din drum, el fiind in trecere prin Romania pentru cateva zile.

La Bran, Alice Grunau Dimancescu trebuia sa coordoneze activitatile Coloniei A.C.F. (studente, functionare si eleve) in zilele ramase pana la sfarsitul lui august. Sediul Coloniei era amplasat pe o derivatie a soselei asfaltate din centrul Branului (drumul national Brasov-Campulung). Impreuna cu toate anexele sportive se afla in prelungirea suprafetei serelor de flori din Bran. Pana la donatia facuta de Regina Maria in 1927, cladirea si terenurile fusesera parte integranta a domeniului regal.
Cladirea Coloniei A.C.F. (foto) era o constructie masiva, fosta cladire austro-ungara. Dispunea de apa curenta, canalizare si instalatie electrica, precum si de incaperi spatioase care comnicau intre ele, avand treceri marcate cu arcade de bolti. Capacitatea Coloniei era de 160 de locuri pe serie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Three Column Modification courtesy of The Blogger Guide