Personalitatea controversata a lui Carol al II-lea s-a reflectat intr-un mod nefast si fata de Domnita Ileana, casatorita din 1931 cu Anton de Habsburg la Peles – Sinaia.
Chiar dupa nunta, Carol al II-lea ii pune in vedere Domnitei Ileana sa paraseasca tara, deoarece simpla ei prezenta (avand un sot de origine germanica) pe teritoriul din Transilvania (Castelul de la Bran) ar irita nationalismul romanesc, orientat clar impotriva politicii agresive a imperialismului german
Domnita Ileana si arhiducele Anton de Habsburg isi stabilesc resedinta principala la Castelul Sonnberg de langa Viena, castel cumparat din 1934, ducand o viata exemplara cu cei 6 copii ai lor: Stefan/1932, Minola/1933, Alexandra/1935, Dominic/1937, Maria-Magdalena/1939 si Elisabeta Herzi/1942.

A fost cunoscuta slabiciunea pentru copiii favoriti (Nicolae si Ileana) a defunctei Regine a carei dragoste pentru cei doi s-a tradus in a-i desemna din timp ca mostenitori directi ai celor mai scumpe amintiri si locuri - minunatele castele de la Bran si Balcic.
Printr-o evaluare facuta la 19 mai 1939, cota mostenita de Domnita Ileana in cadrul resedintei de vara de la Balcic este estimata la 20 milioane lei. Ca urmare, fara nici o licitatie, Regele se oferea sa plateasca suma catre sora sa in vederea rascumpararii acestor bunuri. Pentru intocmirea formalitatilor, Carol al II-lea l-a insarcinat pe Consulul General al Romaniei la Viena, Mihai J. Mitilineu. Actul juridic s-a semnat la 19 mai 1939. Acum Domnita Ileana parea a nu mai avea efectiv nici un pretext de a reveni in tara.
Cele de mai sus nu s-au pus efectiv in aplicare, caci evenimentele politice cu perspectivele militare ce au decurs in urma tratativelor ce s-au succedat in vara anului urmator (iulie-august 1940) au dus la sfartecarea teritoriului national si la abdicarea lui Carol al II-lea – ca urmare a cedarilor de teritorii in favoarea URSS-ului, Ungariei si Bulgariei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu